Rolurile ferestrei sunt:

  • Iluminat natural
  • Ventilare naturală
  • Protectie acustică
  • Estetic-arhitectural
  • Psihologic

Iluminatul natural INSORIREA

Zile de referinta: 21 februarie, 21 octombrie

  • Se asigura minim 2 ore de insorire pentru cel putin una din incaperile de locuit
  • Se asigura un unghi de incindenta in plan vertical de minim 6 grade
  • Se asigura un unghi de incindenta in plan orizontal de minim 20 grade
  • Se asigura evitarea fenomenului de orbire ( insorire excesiva)
    • Prin orientarea corecta a incaperilor
    • Prin ecranarea suprafetelor vitrate- , retrageri de la fatada, console, brisoleil, jaluzele, draperii, vegetatie.

ASIGURAREA ILUMINATULUI NATURAL se face prin:

  • Valoarea iluminatului natural la solstitiu de iara, cer acoperit va fi pentru diferite incaperi astfel”
  • Incaperi de locuit min 30 lx.- factor lumina zi 0,75%
  • Bucatarii 60 lx.- factor lumina zi 1,5%
  • Bai, holuri coridoare 16 lx.-  factor luina zi 0,4%
  • Raportul dintre aria ferestrelor si a pardoselilor, care va fi:
    • Camera de locuit 1/6-1/8
    • Alte incaperi 1/8-1/10
    • Scari 1/10-1/14
  • Adancimea camerei. Nu trebuie sa depaseasca 2,5 x h superior fereastra ( sub grinda).

Cand iluminatul natural nu asigura minimele prevazute mai sus se vor lua masuri compensare partiale sau totale , in functie de destinatia incaperii, cu mijloace de iluminat artificial.

IGIENA AERULUI PRIN VENTILARE

  • Se asigura schimbul de aer 0,5-…..1/volumul locuintei
  • Se asigura pastrarea unei umiditati relative a aerului intre 35….60%
  • Se asigura pastrarea unei viteze a curentilor de aer: iarna de 0,15 m/s si vara de 0,25 m/s.
  • Ce trebuie sa evacuam?
  • Gazul radon 220 si/sau 222, azele vagaboande din pamant. Concentratii maxim admisibile sunt de 140 Bq/mcub/an
  • Monoxid de carbon, concentratie maxima 6 mg/mc
  • Vaporii de apa vara, concentratie maxima de 15.400 mg la 25+/-3 grC
  • Vaporii de apa iarna, concentratie maxima de 9.450 mg la 20+/-2 grC
  • Concentratia de oxigen va fi de min. 16,3% din volumul incaperii

IGIENA ACUSTICA A MEDIULUI INTERIOR

Presupune conceperea si realizarea spatiilor interioare ale caldirilor de locuinte astfel incat zgomutele perturbatoare sa nu afecteze sanatatea locatarilor.

Igiena acustica se refera la conditiile interior cu privire la zgomot, respective la ambianta acustica interioara.

Asigurarea ambiantei acustice in incaperile de locuit

  • Nivelul de zgomot din surse exterioare incaperii maxim 35 dB
  • Nivelul de zomot din surse interioare incaperii este maxim 90 dB
  • Atenuarea surselor de zomot de la interior din camerele tehnice: Centrale termce, statii hidrofor

Exemple de surse de zgomot:

Respirația, foșnet de hârtie 10 dB: 

zgomote de frigider 35 dB
Furtună, 50 dB: 

Aparat AC monosplit. 55 dB

Dry-Cooler motoreta: 65 dB
Televizor, zgomot de trafic, mașina de tuns iarba 70 dB: 
Autogenerator Diesel 100 kVA, 80 dB masurat la  7m

Chiller, camion, ciocan pneumatic, motocicleta 90 dB: 
Cursă de mașini, avion cu reacție 130 dB: 

Intr-un oras cum e Bucurestiul, pe bulevardele principale, la ore de trafic lejer avem 60-75 dB, iar la orele de varf avem 75-90 dB, fara sa punem la socoteala concertul special al claxonelor sau sirenelor, care uneori duc zomotul dincolo de limita de 100 dB.

Exista o harta zgomotelor pentru Bucuresti, pe net. Unde puteti vedea ceea ce…. auzim

Zgomotul este perceptia auditiva generata de vibratii sau undele sonore, ce se propaga prin aer, printr-o masa lichida ( marea, oceanul) sau printr-o masa solida ( peretii unei case). Zomotul este compus din diferite tonalitati sau frecvente, exprimate in Hz= numarul de vibratii dintr-o secunda. Cu cat tonalitatea e mai ridicata cu atat numarul de vibratii este mai mare.

Urechea umana este sensibila la sunete cuprinse intre 16 si 20.000 de Hz, dar acustica din domeniul constructiilor ia in considerare doar palierul de la  50-5000 Hz

Comportamentul geamului

Fiecare material are o frecventa a lui, critica, la care vibreaza mai usor. La aceasta frecventa zgootul se transmite mai usor, este chiar amplificat. Pentru o foaie de geam de 4 mm frecventa critica este de 300Hz. O placa de gips carton de grosime 13 mm are o frecventa critica de 3200 Hz.

Marind grosimea sticlei frecventele critice se muta catre pragul frecventelor joase. O foaie de sticla de 12 mm are o frecventa critica sub 100 Hz, o frecventa care nu ne mai intereseaza din pdv al intensitatii poluarii acustice.

Tratarea acustica a fatadelor , expuse la zgomote de mare intensitate si de joasa frecventa devine un fenomen greu de controlat datorita spectrului larg de instensitati si frecvente.

Pana de curand un vitraj dublu se baza pe principiul maririi grosimilor foilor de sticla si pe asimetria acestora. O foaie mai groasa si alta mai subtire. Fiecare acoperind game de frecvente diferite. Se adaugau si efortul camerei de gaze dintre cele doua foi de geam, dar si calitatile intrinseci, acustice, ale ramelor de tamplarie. Geamul, rama si garniturile de etansare-izolare si tipul de sigilare al formeaza un tot unitar, formeza elementul determinant in izolarea acustica a intregii ferestre, sau chiar a intregii fatade. Indicele de izolare al ferestrei nu poate fi stabilit decat dupa masurarea acustica a intregii ferestre. Geamurile cu nivel inalt de perfomanta acustica vor trebui montate in rame de inalta perfomanta.

Astazi se discuta despre sticla stratificata acustica.

S-a pornit de la un un geam triplex: un termopan cu 2 foi de geam. Una simpla de 4 mm, un spatiu de gaz rar ( argon) si o foaie dublu stratificata: doua foi de geam lipite intre ele cu un film stratificat de PVB (butiral de polivinil acustic). De aici la un tripan cu doua ansambluri de geam stratificate pe folie acustica PVB catre exterior si interior, de grosimi diferite si o foaie simpla de geam, dispusa intermediar, a fost doar un pas. Practic discutam de un tripan cu 5 foi de geam.

Revin si zic: performanta este data de caracteristicele tuturor materialelor incluse: geam, rama, garnitri de izolare si sigilare.

Ce este important este ca pe aceeasi fatada trebuie sa avem distribuit acelasi tip de geam.

Ferestrele pot reduce zogomotele in functie de clasa  de izolare fonica. Sunt 6 clase. Incepe cu Clasa 1 cu 25 dB incepand de la 10-50 vehicule /h la distante mai mari de 40 m pana la clasa de izolare fonica 6 cu 65 dB incepand de la 3000 de vehicule aflate la distante mai mari de 1000m, cu ferestrele inchise.  Zgomotele pot fi reduse de ferestre conform clasificarii de la 25 la 65 dB.

Exista si fererstre care pot reduce zomotul cu 30 dB fiind intredeschise.

Rolul estetic architectural

 Golurile din fatada pot fi speculate pentru definirea caracterului fatadei in maniera arhitetcurala. Golurile, de cele mai multe ori ferestrele, pot sublinia ritmul, pe orizontala sau pe vertical. Pot sublinia rapoartele si proportiei, prin scara lor raportata la fatada.

Ferestrele pot imbogatii fatada prin decoratiile din jurul lor, cum ar fi acandramentele, vezi ancadramentele renascentiste.

Ferestrele pot concura si sublina jocul de culori, in soare sau umbra. Noaptea dau profunzime volumului constructiei, lasand privirea a scape inauntrul casei. Sau spre exterior puncteaza faorabil ritmuri, rad de ocupare al constructiei, un puzzle de culoare si lumina.

Tot ferestrele pot oglindi vecinatatea: mediul urban, peisajul natural, cerul.

Exista multa preocupare pentru ca suprafetele vitrate sa devina factor decorativ, fie ca privim din afara, fie ca privim din inauntru. Ce exemplu mai bun sa fie decat vitraliile bisericilor?

Asadar fiti increzatori si in capacitatea creativa a  arhitectilor. Ei vor tine cont de toate de mai sus, dar in acelasi timp se pricep sa faca dintr-un detaliu util cum este fereastra si un lucru frumos, elegant, personal, identitar.

Rolul psihologic al ferestrei

 Asigura accesul vizual spre exterior, dintr-un spatiu inchis, limitat.

Vin aici cu 2 exemple extreme:

  • Carcera: pedeapsa cea mai grea pentru un detinut este sa fie privat de lumina naturala, de orice contact vizual cu exteriorul. Este incarcerat. Incaperea are un singur gol: usa de acces.
  • Industria japoneza: din diferite motive o hala de productie automobile nu avea ferestre. In dorinta de crestere a productivitatii muncii a angajatilor a fost cheamt un psiholog pentru studiu si solutii. Dupa un program amanuntit de observare a recomandat practicarea unor ferestre in peretii halei. Proprietarii au raspuns ca nu se poate. Atunci psihologul a recomandat aplicarea unor fototapete cu peisaje, in dorinta de a simula existenta unor ferestre. Productivitatea angajatilor ce lucrau in hala a crescut cu peste 10 procente.

Asadar sfatul meu este:

Alegeti-va fereastra fiind bine informat si armonizati-o cu interiorul casei Dvs.

Si mai ales cu exteriorul.

 

Arh. Viorel Plesca

Membru OAR

Viorel Plesca

View all posts

Add comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Viorel Plesca

Social Media

Urmariti-ne si pe retelele sociale

error: Content is protected !!