LOCUIRE, POLUARE, PROIECTARE, FINANȚARE.

Alăturarea celor patru termeni “LOCUIRE, POLUARE, PROIECTARE, FINANȚARE.” nu este deloc întâmplătoare. Locuirea este cea mai veche meserie a planetei. Avem Poluare. Ne doare. Putem lua măsuri prin optimizarea proiectelor clădirilor pe care visăm să le construim. Putem sa ne proiectam un viitor mai bun, să ne proiectăm pe noi în acel viitor. Ne pasă și vom avea o Proiectare pentru cladiri mai bune, mai performante. Unor organizații importante le pasă și alocă resurse financiare pentru optimizarea caselor și a vieții în casele noastre. Ne pasă și nouă? Va trebui să punem bani în pușculița pentru întreținerea și modernizarea caselor noastre. Pune si Statul o parte. Iată, avem si Finantare.

Pentru că s-a constatat că procesul de locuire este unul dintre cele mai poluante procese ale omenirii. Cel mai vechi și cel mai distrugător al mediului. Ce cred despre poluarea industrială? E o tânără cu tupeu. Ce cred despre utilizarea combustibililor fosili pentru mijloace în mișcare? E o adolescentă obraznică. Ce cred despre Locuire? Păi dacă o iau de la peștera, colibă, mastaba, casă, cartier, oraș, metropolă și conurbatie ajung la o baba zgripțuroaică cu dinții de fier, care mușcă din noi. Acum suntem de acord? Locuire, Poluare, Proiectare, Finanțare. Un careu de situații contemporane.

A trecut o lună de la lansarea dezbaterii publice a “Programului privind efectuarea de lucrări destinate creșterii eficienței energetice în locuințe unifamiliale, beneficiari persoane fizice ”. In site-ul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor sunt publicate “Ghidul de finanțare”, “Referatul de Aprobare” și Proiectul Ordinului de Ministru. Aș fi pus aici și “Normele metodologice” pentru ca să nu le mai așteptăm apoi încă vreo 3 ani. Mult pentru portecția mediului.
Inițiator, lansator, derulator de proiect este Ministerul Mediului Apelor și Padurilor, pe scurt MMAP. El este crupierul care împarte cărțile printre care și șeptarii de care vorbeam: Locuire, Poluare, Proiectare, Finanțare. În urma dezbaterii, daca lucrurile vor evolua spre bine, se va adopta un ordin de Ministru. Nu știm încă despre cum merge dezbaterea, pe ce canale se face, cât mai durează. Câți români ar fi interesați sau ce bugete se previzionează. Veșnica lipsă de idei și de transparență.

O dezbatere publică fantomatică. Sau de un formalism nerușinat. Cred că știu și de ce. Nu este o inițiativa ”pură” a Guvernului sau a MMAP. Cred că este o presiune a Europei, să ne tragă și pe noi în bandă. Să asigurăm o reală protecție mediului. Așa că vorbim de minimalismul ministerial, cu un singur nod de comunicare. Un nume: domnul Adrian Ștefănescu. Și o adresă de e-mail. Nu tu o conferință pigmentată cu vreo doi specialiști, nu tu o prezentare, nici vreo reclama la radio sau la tv, sau niște articolașe în presa online, sau niște bannere strecurate prin jocurile sau ”iutubele” de fiecare zi. Băiiii nimic. Nimic, nimicuța. NADA!

Sau…… poate ați găsit voi ceva, pe undeva, cumva. Vă rog, dați-ne și nouă de veste. Chiar suntem interesați.
În proiectul Ordinului de Ministru sunt menționate câteva “chei”:

Finanțarea Programului se realizează din veniturile rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră încasate la Fondul pentru mediu în limita creditelor de angajament și bugetare prevăzute cu această destinație prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.
Care este bugetul? Câți români ”încap” în el? Câte case? Cât va dura acest program?
Ia accesați acest site să vedeți cam cum arată din persepectivă norvegiană un astfel de ”proiecțel”:
Mai SMART. Mai specific, mai măsurabil, mai…..norvegian.

Scopul Programului îl reprezintă creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin diminuarea consumului de energie și utilizarea surselor regenerabile în locuințe unifamiliale.

Obiectivele programului sunt creșterea performanței energetice și/sau utilizarea energiei regenerabile în locuințele unifamiliale existente, situate într-un imobil-construcție având regim de înălțime maximum P+2E
Indicatorii de perfomanță din cadrul programului sunt bine clarificați, bine structurați. Îi găsiti în ”Ghidul de Finanțare” la articolul 5.
Criterii de eligibilitate a solicitantului : numa’ 8 bucăți, de la litera a la h. Le găsiți in ”Referatul de Apobare” ca și
Criteriile de eligibilitate a proiectului: sa fie implementat în România și să crească pragul de eficiență energetică cu cel puțin o clasă energetică,

Cheltuieli eligibile în cadrul programului. Sincer? ar trebui cunoscute în ce mai mic detaliu. De aici pleacă totul. Le găsim în articolul 6 din ”Ghidul de Finanțare”.
(1) Sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele:
a) cheltuielile cu lucrările de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii privind:
• înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, cu tâmplărie termoizolantă;
• izolarea termică a elementelor de construcție exterioare opace (pereți exteriori, terase, învelitoarea șarpantei și alte elemente similare);
• izolarea termică a planșeului peste sol și/sau peste ultimul nivel al clădirii;
b) cheltuielile cu lucrările de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de încălzire și de preparare și utilizare a apei calde de consum:
• cazane cu condensare; pompe de căldură, cu excepția aparatelor de tip aer-aer (aparate de aer condiționat);
• panouri solare termice;
• izolarea termică a conductelor de distribuție și a unităților de acumulare;
• dotarea cu dispozitive de reglare pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum;
• înlocuirea, reabilitarea componentelor instalației interioare (corpuri de încălzire, conducte, robinete, boilere, schimbătoare de căldură și alte elemente similare din componența instalației de încălzire și preparare a apei calde de consum);
c) cheltuielile pentru achiziționarea și montarea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperare a căldurii (eficiența minimă de recuperare a căldurii 75%);
d) cheltuielile cu lucrările de reabilitare/modernizare a sistemului de iluminat aferent clădirii; acestea pot consta în:
• înlocuirea corpurilor și/sau surselor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri/surse cu tehnologie LED;
• utilizarea senzorilor de mișcare/prezență, acolo unde aceștia se impun pentru economia de energie (poduri, mansarde, debarale) și dispozitive pentru reglarea nivelului de iluminat;
• programatoare orare pentru comanda instalațiilor de încălzire și răcire;
e) cheltuielile aferente implementării de elemente de tâmplărie cu vitraj cu control solar sau sisteme de umbrire exterioară (obloane, jaluzele etc.) cu reglare manuală sau cu reglare automată inteligentă;
f) cheltuieli aferente altor intervenții ocazionate de implementarea măsurilor menționate la lit. a)-e):
• creșterea etanșeității la aer a anvelopei clădirii și la montarea tâmplăriei termoizolante;
• asigurarea continuității stratului etanș la nivelul îmbinărilor sau străpungerilor în anvelopa clădirii;
• repararea acoperișului tip terasă/șarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei, respectiv a sistemului de colectare și evacuare a apelor meteorice la nivelul învelitoarei tip șarpantă;
• demontarea instalațiilor și a echipamentelor montate aparent pe fațadele/terasa clădirii, precum și montarea/remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenție;
• refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenție;
• repararea trotuarelor de protecție, în scopul eliminării infiltrațiilor la infrastructura clădirii;
g) manopera și profitul, inclusiv TVA aferentă:
h) cheltuielile pentru elaborarea certificatului de performanță energetică și efectuarea auditului energetic înainte de intervenție, elaborarea certificatului de performanță energetică și elaborarea raportului de implementare după intervenție; Autoritatea decontează pentru toate aceste cheltuieli până la 1.500 lei;

Cheltuielile indirecte și TVA aferentă acestora, cheltuielile pentru activitățile realizate în regie proprie, precum și toate cheltuielile care nu se regăsesc la alin. (1), nu sunt eligibile.

Sunt considerate cheltuieli eligibile doar cheltuielile efectuate după semnarea contractului de finanțare, cu excepția cheltuielilor cu obținerea certificatului de performanță energetică și cu auditul energetic, efectuate înainte de intervenție.
Cheltuielile efectuate pentru achiziția de echipamente, aparate electronice, corpuri de iluminat sunt eligibile dacă produsele achiziționate sunt noi.

Mai zăbovim asupa Ghidul de Finanțare a Programului, mai ales asupra Articolului 5 și 6:
(1) Se acordă o finanțare NERAMBURSABILĂ de maxim 70.000 lei, cu trepte intermediare, corespunzătoare indicilor de performanță, de 40.000 lei și 55.000 lei
(2) Finanțarea nerambursabilă se acordă pentru creșterea cu cel puțin a unei clase energetice față de nivelul prezentat în cererea de finanțare ( n.n. existent, prezentat prin CPE – Certificatul de Performanta Energetic și auditul energetic), precum și în funcție de încadrarea tuturor indicatorilor în pragurile de finanțare descrise mai jos, fără a depăși 60% din costul total de investiție pentru implementarea măsurilor de creștere a performanței energetice a clădirii. Cu alte cuvine va exista un parteneriat de cofinanțare între Beneficiar și MMAP. Proprietarul trebuie să finanțeze 40% și Statul maxim 60%
(3) Finanţarea se acordă doar pentru cheltuieli efectuate în cadrul locuințelor existente. Nu se acordă finanțare imobilelor aflate în construcție. Aici avem un alt buzunar. Este vorba de Programul “Casa Verde Plus” susținut de Administrația Fondului de Mediu. Pentru persoane fizice și juridice. Vom reveni în articolul următor.
(4) În cadrul programului se poate obține o singură dată finanțare pentru un imobil identificat cu număr cadastral și carte funciară, într-o localitate
(5) Nu se acceptă finanţare sau asigurarea contribuției proprii prin proiecte ori programe finanţate din alte fonduri publice, inclusiv fonduri comunitare.


Tot in Ghidul de Finantare este prezentat și scenariul. Interesant este ca poți solicita, conform Art.13.d) cuantumul primei de eficiență energetică, doar fundamentat pe baza unui Certificat de Performanță Energetică și a unui audit energetic, obținute înaintea intervenției, dar nu mai vechi de 6 luni la data înscrierii în aplicația informatică.
Dosarul de finanțare trebuie sa contina:
a) cererea de finanţare,
b) actul de identitate al solicitantului,
c) împuternicirea notarială, în situaţia în care cererea de finanţare este semnată de o persoană împuternicită
d) actul de identitate al persoanei împuternicite,
e) extras de carte funciară, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii cererii de finanțare,
f) certificat de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele
g) certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului
h) certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului
i) certificatul de performanță energetică eliberat înainte de intervenție, în original sau în copie legalizată, elaborat conform legislației în vigoare de către un auditor energetic atestat, nu mai vechi de 6 luni la data înscrierii în aplicația informatică;
j) auditul energetic efectuat înainte de intervenție, în original sau în copie legalizată, elaborat conform legislației în vigoare de către un auditor energetic atestat, care trebuie să conțină în mod obligatoriu Raportul de audit inițial și tabelul cu indicatorii de eficiență rezultați în urma evaluării performanței energetice conform tabelului de la art. 5 alin. (2), aria anvelopei, valoarea explicită a indicelui de emisii echivalent CO2 și cantitatea totală de emisii CO2 redusă în urma implementării proiectului; acesta nu trebuie să fie mai vechi de 6 luni la data înscrierii în aplicația informatică;
k) deviz general în care să fie evidențiate categoriile de lucrări și cheltuieli aferente, solicitate la finanțare conform prevederilor ghidului, semnat de către solicitant, în original sau în copie legalizată;
l) documente relevante, în cazul în care datele introduse cu ocazia înscrierii în aplicație au fost modificate (schimbare nume etc.)
m) opis, asumat prin semnătură de către solicitant

Am de făcut un comentariu la litera k): cum naiba să depui, citez: ”un deviz general cu categoriile de lucrări, cheltuieli aferente”, și completez cu: “lista de echipamente, instalatii, materiale” fără să ai și un proiect tehnic. Dacă doriți poate fi echivalentul proiectului tehnic din cadrul programului de reabilitare termică a clădirilor. În care suntem, încă nu l-am terminat. Pe care îl trăim, dar pe care incă nu l-am învățat!!!!
Locuire. Poluare. Proiectare. Finanțare. Vin de se leagă, se influnțează una pe cealaltă. Cu plusuri și minusuri. Pozitiv și negativ.
Deci Legiuitorul nu mentioneaza EXPLICIT necesitatea elaborării, întocmirii vreunui proiect. Nici de arhitectură, nici de instalații, nici de rezistență. Păi ce ne trebuie nouă proiect? Noi lucrăm din talent!!!!
Cu foarte multă bunăvoință aș putea accepta că schimbi becuri cu leduri, că îți montezi senzori de mișcare sau că implementezi un programator orar fără un proiect tehnic. Dacă ești vreun priceput. Dar asta așa ca un bricolaj, ca un hobby pentru timpul liber și cu un mini-buuget. Astfel pici în capcana “regiei proprii” care nu e eligibilă și nu se decontează. Sau dacă chemi o firmă, niste specialiști, Ce? Ăstia îți dau doar un deviz în mână, fără desene tehnice, fără fișe tehnice, fără certificate de calitate si conformitate? Toate acestea sunt parte a unui proiect tehnic de executie. Doar pe baza unui proiect tehnic poți configura un Deviz. Deci o mică scăpare a Legiuitorului. Mică, dar semnificativă. Promit că voi înștiința Ministerul.
Vedea-l-aș eu pe ăla care prezintă devizul lucrărilor și echipamentelor de la litera c) achiziționarea și montarea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperare a căldurii (eficiența minimă de recuperare a căldurii 75%); FĂRĂ PROIECT TEHNIC ȘI DETALII DE EXECUTIE. Deh, mai sunt și scăpări și de aceea suntem la faza de dezbateri publice. Să optimizăm munca funcționarului public. Care nu e specialist. Nu?


Durata de derulare a proiectului este de 18 luni de la semnarea contractului de finanțare, termenul maxim de depunere a cererii de decontare. Cred că e un termen generos care îți lasă loc pentru planificarea tuturor activităților: evaluare și certificare energetică, proiectare, studiu de piață, achiziții, implementare si montaj echipamente, execuție lucrări și puțină birocrație placentară, până la depunerea cererii de decont. Cred eu că mai rămâne un pic de loc și după!!!!
Împreună cu cele 6 luni pentru audit energetic și CEP-uri, alături de 2 luni pentru urmarea procedurii pe aplicația online și vreo alte 2-3 luni care ar fi termenul de analiză și evaluare dosare, putem aprecia că procedura poate dura între un an și doi ani și jumătate. Raportat la durata de exploatare a construcției și speranța de viață a omului nu e chiar un capăt de țara. Cred că așa gândește Ministerul….care este 
Rămâne să vedem cum interpolează și suprapune MMAP-ul bugetele și exercițiile bugetare cu fondurile provenite din tranzactionarea Certificatelor de CO2. Am o emoție. Dacă se mai schimbă și guvernele în intervalul ăsta am déjà……. două emoții.


Ce mi se pare negativ?
-nepopularizarea dezbaterii publice, in speță chiar a proiectului de finanțare. Parcă e făcut doar pentru unii, mai egali ca noi.
-neprecizarea sau neestimarea bugetului de proiect și perioada în care ar trebui să se desfașoare.
– absența normelor metodologice, și a altor precizări de detaliu. Fă-le băi Ministere pe toate odată! Ca să apuci și tu și noi banii, din prima.
– lipsa dorinței de implementare a disciplinei de proiect de finanțare cu un PROIECT TEHNIC, de oricare tip ar fi el: arhitectură, instalații, rezistență. IT&C. Cum să faci un ”Smart House” fără un proiect? Cum? Cum să faci managemntul unie locuințe ”smart” fara proiect, fără obiective?
Dar la nivelul ăsta, incipient, toate sunt corectabile. Să fim optimiști și pozitivi, nu?


Ce mi se pare pozitiv?
Este un proiect care o dată activat va trasforma societatea, in multe din compartientele si nivelurile sale.
Va modifica mentalitatea proprietarilor de imobile. Îi va aduce la zi. Vor întelege ca unde pun ei mâna ( să aibe grijă de propria casă) va pune și Statul umărul. Va fi mai ușor de întreținut o casă. Și vor face din asta o gimnastică intelectuală, în fiecare zi, combinând bugetul propriu cu bugetul statului.
Vom avea case din ce în ce mai salubre, mai modernizate, actualizate, confortable, economice, mai puțin poluante, poate chiar mai frumoase. Vom deveni gospodarii care își ingrijesc proprietatea. Tot ceea ce este al lor. Un proces care va face să dispară “comunismul” din noi. ”Tot ce e la comun este al nostru, nu e al meu, nu mă priveste, nu mă bag, nu întrețin, las-o bre să merge-asa” va dispare. Va apare din nou mândria. Poate chiar și fala. ”Casa mea sa fie mai tare decât a ta”. Spiritul de competiție. Factorul de progres.
Vom vedea mai bine discrepanțele dintre casele cu update și mediul înconjurător, tot ce e dincolo de gard, stradă, dotări. Vom fi motivați să intervenim și asupra acestora, spre binele comun, general. Se va înălța cu două liniuțe gradul de cultură și civilizație.
Vom înțelege că există surse de finanțare și cum functionează ele. Că acestea pot fi abordate prin proiecte de finanțare. Că proiectele tehnice se întocmesc și se execută de către specialist. Nu de Dorel. Nu de niște băieți. Că vom avea case de Mileniul III, mai puțin poluante, doar dacă ne vom adresa specialiștilor, profesioniștilor. Casa Mileniului III nu e casa arhitecturii populare de secol XIX. Să știți că nici în aceea vreme gospodarul nu făcea totul singur. Și pe atunci mai chema câte un meșter, doi, trei.
Eeeiii, astăzi va trebui să înțelegem că poți avea acces la un proiect de finanțare, dacă ai un proiect tehnic, de arhitectură, de instalații, de rezistență, de IT&C. Că nu mai poți executa aceste lucrări decât în litera și spiritul legii, și acolo unde este cazul, doar cu Autorizație de Construire. Dacă scoți din același joben de magician cei patru ”porumbei”: Locuire, Poluare, Proiectare, Finanțare.
Nu cred ca vom stârpi poluarea. Aș fi bucuros ca în primă fază să o stabilizăm, și apoi să trecem la diminuarea ei. Și asta se poate realiza prin a învăța să ne locuim casele în mod corect. Să le proiectăm si să le construim in mod corect. Să le bugetăm și să le finanțăm în mod corect. Să le exploatăm in mod judicios.
Vom pricepe că totul este o procedura. Și că nu pot lipsi din clădiri cărțile lor tehnice. Manualul de operare.
Vom înțelege cât de gravă este poluarea, încălzirea globală, cât de rău se întâmplă azi gestionarea resurselor. Vom înțelege că traiul oamenilor pe planeta Pământ este sursa cea mai mare de poluare amediului. Că noi  îl distrugem cel mai mult.

Locuirea deține procentul cel mai mare de poluare dintre toate activitățile umane prin:
– poluarea industriilor de materiale de construcții și alte bunuri pentru construcții.
– poluarea și impactul asupra mediului prin construirea clădirilor, prin dezvoltarea comunităților umane.
– polurea ocazionată de consumul energetic de resurse pentru iluminare, încălzire sau răcire
– poluarea de zi cu zi, prin evacuarea dejecțiilor, a deșeurilor.
– Chiar și prin poluarea ocazionată de părăsirea imobilelor. Locuire cu minus.

Vom întelege mai bine munca și banii ”la alb”. Ne vom da de muncă nouă înșine pe orizontal și pe vertical înăuntrul unei economii doritoare de mai bine. Mai ales acum, după pandemie.
Ne vom înțelege mai bine pe noi și nevoile noastre. Si nevoile mediului.
Dacă toate aceste fi vor asumate mai acordăm o șansa celor ce vin după noi.
Daca nu, NU!

Arh. Viorel PLEȘCA
Membru OAR

 

Viorel Plesca

View all posts

Add comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Content is protected !!