CONSTRUCȚII ECOLOGICE

Alegerea unui amplasament pentru realizarea unei construcții este influențată de condițiile mediului înconjurator, fie că suntem într-o aglomerare urbană, fie într-o zonă rurală, fie într-o zonă turistică sau de relaxare.

După ce am făcut respectiva alegere, prin toate activitățile desfășurate pe acel amplasament, construirea propriu zisă, utilizarea unei diversități de materiale de constructii, activitățile de orice tip din respectiva construcție sau din imediata ei vecinătate, comportamentul “în sine” al construcției, comportamentul oamenilor care o utilizează, o populează sau o vizitează, aduc certe influențe în mediul inconjurător, modificând lanțurile trofice, perturband echilibrul eco-sistemelor, modificând comportamentul oamenilor.

Construirea edificiilor, indiferent de programul funcțional pe care acestea îl adăpostesc, presupune utilizarea materialelor de construcții.

La nivel planetar au început să fie gândite, adoptate și aplicate măsuri concrete pentru beneficiarii, în desfășurarea “curată” a activităților de locuit, economice, sociale sau culturale, să aibe un comportament cât mai prietenos cu mediul.

DEZVOLTAREA DURABILĂ

Când abordam cu atenție acest timp de “împrietenire” printr-un ciclu complet, procedurat, monitorizat și actualizat, putem discuta despre DEZVOLTAREA DURABILĂ, un concept care s-a impus în ultimii ani, după ratificarea etapizată a “Protocolului de la Kyoto” din 1997. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Protocolul_de_la_Kyoto )

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”.

Dezvoltarea durabilă promovează conceptul de conciliere între progresul economic şi social fără a pune în pericol echilibrul natural al planetei.

“Casa” pe care visezi să o construiești va trebui sa fie una echilibrată, ce tinde fie spre conceptual NZEB (Nearly Zero Energy Building), fie spre conceptul de “casă pasivă” astfel încât negocierea echilibrului între resursele tale personale și cele ale mediului să se facă, ulterior, de la sine, fără traume.

Pentru îndeplinirea acestor vise credem că este necesar să examinăm o serie de factori, cum ar fi împărțirea riscului, comportamentul de investiții din sectorul privat și de stat, tipuri de tehnologii care urmează să fie transferate, implementate, și coordonarea standardelor din construcții cu normele comerciale și de investiții, normele de mediu, normele sociale, frecvent practicate.

Mecanismul de dezvoltare curată (MDC), unul dintre mecanismele de flexibilitate încorporate în Protocolul de la Kyoto, ar putea oferi un mare potențial în a ajuta mobilizarea investițiilor directe în vederea atenuării schimbărilor climatice, prin acordarea de stimulente comerciale pentru ca sectorul privat să investească în astfel de proiecte și  să se extindă internationalizarea efectelor externe asociate unor astfel de proiecte.

RESPECTĂ VALORILE MEDIULUI

Da, am fost învățați de mici cu reguli de tipul “ Nu călcați iarba”, “Utilizați cel mai apropiat coș de gunoi”. De atunci mediul s-a schimbat, a fost agresat, deseori violat, a devenit din ce in ce mai antropic, uneori de-a dreptul nesănătos, sau chiar periculos. Noțiunile ca “poluarea” sau “încălzirea globală” nu mai sunt vehiculate frecvent. Au ajuns chiar să fie resimțite, recunoscute. Nu mai sunt ignorate, dar nici nu facem sufficient pentru a lupta împotriva lor. Parcă acțiunile oamenilor nu se ridică, încă, la nivelul avertismentelor lansate de oamenii de știinta, de organizații care își asumă sănătatea mediului, la nivelul statisticilor și rapoartelorcare au devenit déjà îngrijorătoare.

Evident că au apărut legi și reglementări, care au atras conformități comportamentale, dar au relevat și mari neconformitati, adesea frauduoase. Să amintim defrișările din România, sau mai recent poluarea din București. Da există structure, agenții, organizații, dar aplicarea legilor lasă extreme de mult de dorit.

Consecințe pozitive privind obținerea unor îmbunătățiri continue a impactului asupra mediului înconjurător  există. Oamenii au devenit din ce în ce mai conștienți de consumul de resurse, materiale și deșeuri. Există căi pentru căutarea unei relații durabile cu toate părțile interesate: a se vedea pionieratul cercetătorului francez Jaques Yves Cousteau (https://en.wikipedia.org/wiki/Jacques_Cousteau ), sau  activismul lui Al Gore despre ”Încalzirea Globală” (https://en.wikipedia.org/wiki/An_Inconvenient_Truth).

Astăzi există programe pentru cercetarea alternativelor ecologice.

Oamenii sunt încurajați să aibe o atitudine mai verde”!!!!  Numai că semnificația, simbolistica cuvântului “verde”, astazi, este mult mai ampla.

Cand respectul față de valorile mediului nu mai este doar o chestiune de educație familială sau școlară, apare intervenția autorității.

Astfel a apărut “ Strategia Europa 2020” (https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf ), cu principalele 5 obiective, din care le cităm pe primele 3:

  • Ocuparea forței de muncă – o rată de 75% în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani,
  • Cercetare, dezvoltare și inovare – un nivel al investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene,
  • Schimbări climatice și energetice, care cuprind: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră ( sau chiar cu 30% în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990; creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%, și creșterea cu 20% a eficienței energetic.

Toate aceste obiective s-au trasat specific fiecărui stat membru al Uniunii Europene, iar pentru România se prevăd următoarele:

  • Rata ocupării forței de muncă – 70%
  • Bugetul pentru cercetare și dezvoltare – 2% din PIB
  • Reducerea emisiilor de CO2 cu 19%, creșterea surselor de energie regenerabilă cu 24%, creșterea eficientei energetice prin reducerea consumului de energie cu 10%.

Din acestă Strategie se dezvoltă tactici, pachete legislative, sunt infiintate autorităti, organisme de control, taxe, amenzi, o intreaga infrastructură. Dar se dezvoltă și anumite tipare comportmanentale, se optimizează activități, se schimbă standarde în educație, se modifică mentalități

Apar activități sustinute de mediul public sau privat cum ar fi “România Curată”. Sunt puse sub lupă activități economice, cum ar fi “Cazul Roșia Montană”, sau sunt protejate unele situri în cazul dezvoltării sistemului de autostrăzi.

Au apărut programe în domeniul construcțiilor cum sunt “ Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe” (http://www.mdrap.ro/programul-national-privind-cresterea-performantei-energetice-la-blocurile-de-locuinte ) sau “Programul Național Casa Verde” (http://www.afm.ro/casa_verde-pf.php ). Au fost proiectate și realizate peste 165 de construcții certificate BREEAM.

Lumea se mișcă. Oamenii au înțeles că nu avem decât o singura planet. Că resursele ei sunt epuizabile. Sigur că e greu să regenerăm tot ceea ce s-a distrus. Deși se fac eforturi rezultatele încă nu încep să se vadă. Doar pe alocuri.

DESPRE CASELE ECOLOGICE

O definiție a caselor ecologice pe care am fi ascultat-o acum 20 de ani ar fi putut să sune astfel: “casa trebuie să fie realizată din materiale de construcție naturale, eventual cât mai puțin procesate industrial, să se integreze cât mai ușor în natură”. Și atunci am fi putut să ne imaginăm case realizate în mod tradițional din lemn, piatră naturală, lut, var, paie, stuf. Da. Și astăzi utilizarea acestor materiale de construcție ar putea configura o construcție ecologică. Dar oare ar fi destul? Față de necesitățile omenirii, ar fi destul? Am putea realiza blocurile din locuințe, sau poate chiar zgârie-norii doar din lemn si chirpici? Am putea realiza autostrazi doar din chituci? Evident ca rasunsul este NU.

Și atunci cum am putea defini astăzi o “construcție ecologică”?

Nu vom încerca sa dăm aici o definiție de dictionar. Dar putem înșirui câteva caracteristici de bază care, îmbinate, ar putea conduce către asimilarea acestui concept. Și apoi, ușor-ușor, către dezvoltarea, ampificarea și regularizarea acestuia.

Dar vom continua cu acestea în articolul urmator.

Tineți aproape!!!!

Arh. Viorel PLEȘCA

 

 

 

BIBLIOGRAFIE

Viorel Plesca

View all posts

Add comment

Your email address will not be published.

Viorel Plesca

Social Media

Urmariti-ne si pe retelele sociale

error: Content is protected !!